Vorbe fara rost – 20 feb

Dupa o perioada chiar si negrul devine alb, motiv pentru care nu ar mai trebui sa-mi bat capul cu toate aberatiile[vorbe fara rost] din jurul meu, ci sa incerc a le modela dupa propriul meu gust, chiar daca situatia are prea multa ‘zeama de lamaie’ o voi indulci cu niste zaharina. Totul dupa bunul gust…

A mai trecut o zi… situatia se schimba si viata merge inainte, cu bune, cu rele… ce mai conteaza, atat timp cat este cineva langa tine, care sa-ti fie alaturi la bine si la greu… care sa te sustina moral, sa te mangaie, sa te alinte, sa-ti spuna vorbe frumoase, sa faca in asa fel incat incat sa uiti de toate grijile si neajunsurile de care ai parte; si imi aduc aminte de o vorba :” sa ne inchidem intr-un turn de fildes …”, situatie careia i-am gasit si un raspuns: “cand?”. Uite asa mai trec 24 de ore… si vorba: “24 din 24″, ii fara rost, zadarnica… si niciodata n-as putea fi de acord cu ea… dar ce mai conteaza?

Astazi este 20 februarie… si pentru mine au mai ramas 1382400 secunde pana la un moment ce-l astept de foarte mult timp… pana atunci astept, sa vad ce va fi; nici eu nu sunt sigur, dar speranta moare ultima…

Sunt optimist

Vorbe fara rost – 19 feb

19 februarie, 2011 – o zi, dintr-un an, nimic altceva pentru marea parte, dar nu si pentru ceilalti… la mine a fost o zi de doi lei/bani, la fel ca si ultima saptamana, dar nu asta -i esentialul… daca ar fi sa pot alege din ultima saptamana ce m-a facut fericit ar fi 2 bucatele zile, una miercuri dimineata si cealalta vineri dimineata, ca-n rest parca mi se rupea cer’ul in cap; asta este, suntem persoane adulte si mergem inainte, dar cel putin unii dintre noi mai invata cate ceva din greselile facute si nu se comporta ca si cum nimic nu s-ar fi fost intamplat…

In fine… poveste lunga, detalii multe si timp putin, asa ca ma intreb oare ce trebuie sa mai fac astfel incat sa-mi mearga si mie bine? sa ma pun in genunchi in fata cuiva? sa-l rog frumos? nu inteleg… ii din ce in ce mai straniu; de parca totul se termina aici… nici gand: deoarece in tot acest timp te vor trada si prietenii/sau unii dintre ei.

Restul retetei pentru o saptamana de ‘nimic’ se completeaza cu un termen foarte popular in special mie in ultimul timp: paranoia… de unde si pana unde? don’t know. Reteta continua cu cedare psihica(… si inca cum), apoi fizica…

 

Si in sfarsit, nimic… nimic … nimic – totul ii o negatie

Vine o vreme…

Am ajuns si eu la concluzia ca vine o vreme cand totul se schimba… nu mai esti un copil, iar totul in jurul tau iti da impresia ca ai fi precum turnul din Pissa, putin inclinat, iar la cel mai mic cutremur poate cadea… asa-i si omul, nimic in plus sau in minus fata de situatia descrisa anterior. Totul ii straniu si ii trasat doar intr-o singura culoare: gri inchis, deoarece binele reprezentat de alb se stinge precum luminita unui licurici, iar negrul inainteaza cu niste pasi uriasi pentru a cuprinde spatiul lasat gol de moartea licuriciului; de fiecare data aceiasi poveste, aceiasi batalie dintre Ra si Apep, dar de data asta invinge Setesh,[cel mai egoist si barbar zeu al vechilor religii din Egipt - adesea cumparat si cu Ba'al], iar situatia asta incepe sa ma dispere…

Dintr-un motiv sau din altul, ignoram/alungam tot ce este mai ‘bun’ de langa noi, iar partea alba pierde puncte importante, pe cand griul devine si mai intunecat…Exista vreun motiv anume? De ce sa ignoram? De ce sa ranim pe cei apropiati? De ce sa tragem copertina asupra tuturor lucrurilor bune ce ni s-au intamplat in viata?

Raspunsul cica ii greu exprimat, dar exista, si provine din suma factorilor care ne asupresc: egoismul, trufia, ignoranta, nepasarea, fobia, s.a. sau pur si simplu din cauza unei minciuni care este capabila sa intoarca lucrurile spre un alt traseu. Oarecum ranile se adancesc cu fiecare minut trecut, totul se scufunda, dar pana cand? Nu conteaza, deoarece timpul nu-i important, dar viata este… Vine o vreme, cand totul se schimba, dar oare sunt pregatit de acea schimbare?!? Vine o vreme, cand va trebui sa las ‘totul’ in urma[trecutul nu-i important ci doar prezentul si viitorul, pentru ca de cele mai multe ori o persoana nu poate trai pe seama trecutului, pe seama amintirilor[dar exista si exceptii ], care vor fi o piedica tot timpul…], si sa o i-au de la capat, din nou…

 

S-a mai terminat o zi… este de domeniul trecutului… nu mai are importanta…

Chitari HHH

Zilele trecute mi-am adus aminte de Firebird X de la Gibson ca urma sa apara pe piata si am dat un search pe youtobe sa vad daca a aparut ceva … si am fost totalmente impresionat de ceea ce poate face chitara aia… desi are doar 3 mini humbuckere se comporta ca si o chitara cu humbuckere… piesa de colectie…

 

Urmatoarea pe lista este un Ibanez din seria destroier: DG555 si DT555 sunt singurele chitari Ibanez cu 3 H si suna super bine…

http://www.philgawen.com/ ofera chitari cu 3 H… nu stiu cum  sunt chitarile de la ei :d

Fender J5 Triple Tele Deluxe…

si multe altele printre care Gibson SG3, Gibson LP3, Ace Frehley Custom[from a LP], Rickenbacker 325

 

 

Efecte si pedalute de efecte….

In ultima vreme am tras chiulul si nu prea am mai reusit sa mai scriu cate ceva pe blog … dar intre timp m-am apucat de construit efecte electrice… sau mai bine spus: pedalute/cutiute de efecte… prima pedaluta a fost una de distors… si adevarul e ca daca nu esti tare de urechi atunci e cazul sa devii ca-i agresiva tare micuta… oarecum are si niste defecte de constructie… dar acestea le pastrez pentru mine….

..in curand voi atasa poze cu ‘fetita’ mea la care am lucrat 4-5 ore

 

deci… pozele :